Ceremonia va fi prezidată de rectorul universităţii, Prof.
Univ. Dr. Atena Elena Simionescu, care va rosti un cuvânt de
deschidere. Personalitatea şi cariera compozitorului şi muzicologului
Corneliu Dan Georgescu vor fi prezentate, în cadrul discursului
Laudatio, de către Prof. Univ. Dr. Gheorghe Duţică.
Corneliu
Dan Georgescu s-a născut în 1938 la Craiova, unde şi-a început studiile
muzicale (vioară, teorie muzicală, dirijat). A studiat apoi la
Conservatorul bucureștean – compoziţia cu Mihail Andricu și Tiberiu
Olah, folclor şi etnomuzicologie cu Tiberiu Alexandru şi George Breazul.
A participat la Cursurile internaţionale de vară de la Darmstadt, la
Workshop for Traditional Music and Modern Composition Technics din Slatchev Brjag, Bulgaria, din Breukelen şi Amsterdam, Olanda.
În paralel cu activitatea
sa componistică, C.D. Georgescu cercetează aprofundat aspecte
etnomuzicologice şi estetice. A lucrat la Institutul bucureştean pentru
Cercetări Etnologice şi Dialectologice, unde a condus secţia muzicală şi
a tipărit numeroase cărţi şi studii de etnomuzicologie.
De asemenea, a publicat
analize semnificative din creaţia unor compozitori contemporani români.
După înlăturarea de la Institut, din motive politice, a lucrat din 1983
la Revista Muzica, apoi ca cercetător la Institutul de Istoria Artei.
Până în 1985 a obţinut 7 premii ale UCMR şi Premiul Academiei Române,
pentru lucrările sale componistice şi etnomuzicologice.
Din 1987 trăieşte la
Berlin, devenind cetăţean german din 1996. Aici a avut diverse burse, a
colaborat la Freie Universität din Berlin (1991-1994). Din 1997 face
parte din consiliul de specialitate al Enciclopediei MGG, Personenteil,
cu sarcina tuturor articolelor despre România.
În 1999 a fondat împreună
cu dirijorul şi organistul Peter Schwarz, editura muzicală Docor. În
multe din compoziţiile sale, C.D. Georgescu foloseşte experienţa sa de
investigare a arhetipurilor folclorice, de căutare a unor structuri
primitive, elementare.
Alături de interesul său
în etnologie şi psihologie, C.D. Georgescu apelează şi la pictură ca
sursă a unor lucrări (ciclurile instrumentale Hommage to Ţuculescu,
1975-82, Hommage to Piet Mondrian, 1980-94). Din 1980 începe să
elaboreze primele sale muzici electronice, gândite uneori şi ca muzici
ambientale, lucrul cu computerul preocupându-l până în prezent.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu